Stema României – semnificații și simboluri

Stema României

Prea puțini români sau în orice caz nu toți dintre noi,

știu probabil ce semnificații se ascund în stema României și mai mult din cauza faptului că învățăm încă de mici aceste aspecte,

iar pâna în momentul în care avem într-adevăr nevoie de ele,

le și uităm sau pur și simplu nu ne mai interesează și le tratăm cu indiferență.

Stema României a fost adoptată în anul 1992 și conține o serie de simboluri care au o deosebită semnificație pentru întreaga Românie,

iar aceste simboluri sunt: acvila de aur,

delfinii, bourul, acvila neagră, cele șapte castele cu turnuri roșii, o lună și un soare,

un leu și în ghearele acvilei un pod, un buzdugan precum și o sabie ce este ținută în ciocul acvilei și nu în ultimul rând și o cruce ortodoxă.

Stema României a fost adoptată la data de 10 septembrie în anul 1992 de către cele doua Camere din cadrul Parlamentului Român,

și după cum spuneam centrează o acvilă/vultur.

Aceasta ține o cruce ortodoxă, are aripile desfăcute, fiind poziționată pe un scut, și în ghearele sale se află un sceptru și o spadă.

Între aripile desfăcute ale acvilei, în centru se află un alt scut, care este împărțit în părți,

acestea având reprezentate stemele celor cinci regiuni din istorie și anume:

stema Țării Românești, Stema Olteniei, Stema Moldovei, Stema Transilvaniei și Stema Dobrogei.

Stema României

Toate acestea au la rândul lor semnificații reprezentative pentru zonele respective,

care au suferit, asemeni stemei României, câteva modificări mai mult sau mai puțin majore, de-a lungul timpului.

Fiecare zonă este reprezentată de lucrul cel mai puternic și semnificativ pentru faună, floră, climă sau relieful său.

Astfel avem stema Țării Românești care conține un vultur/acvilă cu un cap conturat ce ține de asemenea o cruce în cioc,

are la dreapta un soare și la stânga o lună în formă de crai nou.

Prima versiune a acesteia este atestată încă din anul 1368, la data de 20 ianuarie,

printr-un document emis de către domnitorul Vladislav I.

Stema Olteniei este la fel de complexă, deși total diferită, ea conținând la începuturile sale pe un fond roșu,

un leu ce ieșea dintr-o coroana de origine antică dar și o stea, totul fiind din aur.

În anul 1921 se votează și se adoptă forma inițială, cunoscută în prezent de către români ca fiind reprezentarea unui leu ce iese dintr-un pod,

însă tot pe fond roșu.

Podul din imagine este cel de la Drobeta, ambele fiind din aur, atât podul cât și leul.

Stema României

Stema Olteniei a fost introdusă separat, în afara bourului ce reprezintă stema Moldovei și a vulturului ce reprezintă stema Munteniei.

Stema Moldovei este, după cum am precizat, reprezentată de un bour, al cărui cap este asociat cu o stea,

acesta având în componentă și o lună de ordin crai nou și o roză.

A fost atestată pentru prima dată la 30 martie în anul 1392, prin hrisovul dat de către domnul Roman I.

Stema Transilvaniei este reprezentată de către un scut, ce se împarte în două câmpuri, având în cel superior, în trecut o acvilă,

pe jumătate, cu aripile desfăcute, ce iese din linia de marcație, în câmpul inferior fiind turnurile de cetate,

care duc cu gândul la numele vechi al Transilvaniei și anume Siebenburgen care înseamna Șapte Cetăți, acest nume fiind atestat încă din anul 1326.

Stema acestei regiuni a fost atestată finalmente în secolul XVI.

Crișana, Banat și Maramureș nu au avut steme personalizate, cunoscându-se contextul istoric din acele vremuri,

însă la trei ani după Marea Unire, s-a stabilit că Banatul să primească stema Olteniei și Crișana și Maramureș să primească stema Transilvaniei.

Stema Dobrogei conține doi delfini care se privesc față în față, pe un fond albastru, care sunt dispuși cu capul în jos, puțin ondulați.

Stema României în varianta prezentă reprezintă de fapt o combinație a celor două proiecte ce au fost

prezentate Parlamentului și ce s-a inspirat din stema Regatului României.

Stema României

Deși aparent cele două proiecte prezentate, au fost considerate ca și contradictorii cu opțiunea republicană,

în cele din urmă s-au soluționat și neînțelegerile,

deoarece acvila de pe stema României apare încoronată cu referire la Coroana de Oțel,

ce reprezenta independența și suveranitatea deplină a României.

Această coroana de oțel a fost turnată din țeava unui tun de origine turcească,

care a fost capturat în cadrul Războiului de Independență și simbolizează independența căpătată la acea dată,

fiind practic și un trofeu de război, iar crucea ce stă asupra coroanei nu era considerată chiar o cruce banală,

ci era de fapt crucea decorației ce reprezenta Trecerea Dunării.

Stema României este foarte complexă și plină de simboluri din câte s-a putut observa,

dorind să reliefeze toate componentele țării noastre, neuitând o clipă de ceea ce este semnificativ cu adevărat și anume unitatea națiunii.

Dacă ți-a plăcut această postare, aștept comentariul tău!

7.969 Vizitatori

Cât de utilă a fost această postare?

Dați click pe o stea pentru a evalua acestă postare!

Rată medie 5 / 5. Număr de voturi: 1

Nu există voturi până acum! Fii prima persoană care evaluează acestă postare.

Îmi pare rău că această postare nu a fost utilă pentru tine!

Să îmbunătățim acest postare!

Spune-mi cum pot îmbunătăți această postare?

Lasă-mi un comentariu!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.